miercuri, 9 martie 2016

Teodor Dună o muerte

zi de zi stau la geam
urmăresc circuitul nebuniei
în natură
nicio crenguţă ruptă de vânt
nu-mi scapă
nicio furnică zdrobită de o talpă grăbită să
prindă autobuzul
e atâta cruzime inconştientă
& multă suferinţă produsă de simpla
respiraţie
uneori mă gândesc
ce ar spune kirilă
despre dispariţia rinocerului pitic
sau despre faptul că
‘’ urechile oamenilor par blocuri murdare de granit’’
sunt trist & durerea
care mă-nghite încet
pentru că sunt un
dulce

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu